|
|
||
|
Vezi și:AMPENAJ,
CÂRMĂ,
COMUTATOR,
FITING,
GHIDON,
REBRUSMENT,
TRANZIT,
TURNICHET,
VIRAJ,
DEFLEXIUNE,
FOTOTROPISM
... Mai multe din DEX...
SCHIMBARE A DIRECȚIEI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCHIMBARE A DIRECȚIEIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru SCHIMBARE A DIRECȚIEI. Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română ... care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns ... și Bolintineanu pănă la acel an. Din norocire, o reacție salutară a spiritului nostru literar se constată în producerile ultimilor patru ani. Noua direcție, în deosebire de cea veche și căzută, se caracterizează prin simțimânt natural, prin adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le datorește civilizației apusene și ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Asupra criticii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre. Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ... ... Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiile arbitrare ale filologilor ... înființară în București chiar o întreagă Revistă literară și științifică, a cărei prefață o arăta mai ales menită a fi o direcție „sănătoasă“ în contra așa-numitei direcții „noi“ a noastră. Ast[...]nsă — pare c-ar fi zecimi de ani ... Titu Maiorescu - Din experiență ... starea actuală a evoluțiunii creierilor omenești, care în cei 4 000 de ani, de când se poate urmări literaricește, nu arată nici o schimbare notabilă întru aceasta și nici vreun semn sigur că se va schimba și cum se va schimba după alți 4 000 de ani. Această â ... Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte ... de iubire și că prețul integral al vieții îl dă numai moartea. 29. Gândurile, simțirile și faptele se ajustează mereu la împrejurări, inconștient. O mică schimbare în mediu provoacă o deviere a sufletului. (Lampa de pe masă, mutată pe un scaun din colțul camerei, modifică tot peisajul încăperii -- alte ... Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere) Grigore Alexandrescu - Bistriţa (Încheiere) Bistrița (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Coborându-ne de la peșteră, însoțiți de vuietul Bistriței, ce curgea în vale, luarăm o potecă ce duce la Arnota, mică biserică, spre miazănoapte, așezată la o înălțime de două ori mai sus decât peștera; deși Arnota se vede din curtea mănăstirii, dar îndată ce începi a sui, desimea pădurii și înălțimea vechilor stejari îți ast- upă vederea. Nimic nu îți spune că te-ai apropiat, decât lătratul câinilor ce te presimt și vestesc părinților că le vine o vizită. Ne mirarăm de iuțeala cu care suia călugărul nostru, căruia mulțimea anilor trebuia să-i fi slăbit puterile, dar care nu se arăta nicidecum obosit, în vreme ce noi avurăm trebuință să ne odihn- im în multe rânduri; iată ce e deprinderea. Pe muchia dealului, afară de zidurile Arnotei, este un foișor de lemn, pereții căruia sunt acoperiți cu numele fiecărui vizitator credincios care a avut răbdare să se suie acolo. Între alte nume citirăm pe al unei dame cunoscute și un fel de aforism scris de aceeași mână împotriva bătrânelor cochete care se joacă cu liniștea familiilor și-și fac o proprietate din bărbații altora; ... Titu Maiorescu - Observări polemice Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria ... și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și de a deștepta în spiritele, care în mijlocul contagiului general vor mai fi putut ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii ... popor, critica e necesară; prin aprecierile ei estetice, pe de o parte ea călăuzește pașii copilărești ai literaților, iar pe de altă parte dă o direcție mai sănătoasă gustului literar al publicului. Dar cu cât se dezvoltă literatura unei țări, cu atât critica pierde din însemnătatea, din utilitatea ei. Odată formați ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ... Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze. Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustața băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele și fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în Iași ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCHIMBARE A DIRECȚIEIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru SCHIMBARE A DIRECȚIEI. ... AMPENÁJ , ampenaje , s . n . Dispozitiv al unui avion dispus în spatele fuzelajului , care servește la stabilitatea , la echilibrul sau la schimbare CÂRMĂ , cârme , s . f . 1. Piesă mobilă care servește la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unei ambarcații , a unei nave sau a unui aparat de zbor . 2. Fig . Conducere , cârmuire , COMUTATÓR , comutatoare , s . n . Dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei prin care trece un curent electric sau pentru schimbarea direcției lui ; întrerupător , ... FÍTING , fitinguri , s . n . Piesă de legătură tubulară cu ajutorul căreia se poate face o prelungire , o schimbare de direcție GHIDÓN , ghidoane , s . n . Bară de oțel curbată la capete , fixată transversal pe furca ( 2 ) roții directoare ^1 ( 1 ) a unei biciclete , a unei motociclete , a unui scuter , acționată de mâinile conducătorului și servind la menținerea sau la schimbarea direcției vehiculului ... REBRUSMÉNT , rebrusmente , s . n . Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus ... ... a unui călător printr - o stație sau printr - o țară fără alte staționări sau operații în afară de cele strict necesare pentru schimbări de direcție și încrucișări . 3. ( În sintagma ) Tranzit digestiv = drum parcurs de alimente prin tubul digestiv din momentul introducerii lor în gură până la absorbția elementelor asimilabile ... TURNICHÉT , turnichete , s . n . 1. ( Mar . ) Rola montată pe un ax vertical servind la schimbarea direcției unei parâme sau a unui lanț de ancoră . 2. Masă rotativă pe care se așază sticlele spre a fi umplute . 3. Bare în cruce instalate la intrarea în parcuri , stadioane etc . , care se rotesc , permițând trecerea câte unei singure ... VIRÁJ , viraje , s . n . 1. Faptul de a vira , de a ( - și ) schimba direcția de mers ; cotire . 2. ( Chim . ) Schimbare a culorii unei substanțe cu ajutorul unui reactiv ; schimbare ... DEFLEXIÚNE , deflexiuni , s . f . 1. Abatere a unui curent de fluid din direcția lui de curgere , cu ajutorul unui deflector . 2. Schimbare a traiectoriei unui fascicul de particule , încărcate electric , care se mișcă în vid sau într - un gaz rarefiat , cu ajutorul unui câmp electric ... ... FOTOTROPÍSM s . n . 1. Însușire a unor plante de a - și îndrepta florile , frunzele etc . într - o direcție anumită , determinată de orientarea luminii ; heliotropism . 2. Schimbare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||